Zdrobire activăRotire excentrică pentru a aplica forțe de compresie și forfecare materialelor (minereuri, roci) împreună cu căptușeala cuverturii, reducându-le la dimensiunea țintă a particulelor.
Protecție la uzurăProtejarea structurii metalice a conului în mișcare de abraziunea și impactul direct, prelungind durata de viață a corpului conului.
Controlul fluxului de materialeGhidarea materialelor concasate prin camera de concasare îngustă prin intermediul profilului său conic, asigurând reducerea progresivă a dimensiunii.
Distribuția forțeiDistribuind uniform forțele de strivire pe suprafața sa pentru a minimiza uzura localizată și a menține o funcționare stabilă în condiții de duritate variabilă a materialului.
Corpul mantaleiSecțiunea principală rezistentă la uzură, de obicei fabricată din fontă cu conținut ridicat de crom (Cr20–Cr26) sau fontă dură cu nichel (Ni-Hard 4), cu o grosime de 50–150 mm. Suprafața sa interioară este prelucrată pentru a se potrivi conului în mișcare, în timp ce suprafața exterioară are un profil de uzură proiectat cu precizie.
Profilul de uzură exterioarăConceput pentru a optimiza eficiența de concasare și distribuția uzurii:
Geometrie conicăUn unghi al conului de 15°–30° (care corespunde conicității căptușelii bolului) pentru a crea o cameră de concasare care se îngustează treptat, facilitând reducerea progresivă a materialului.
Suprafețe cu nervuri sau caneluriÎmbunătățirea aderenței materialului pentru a preveni alunecarea, în special în cazul minereurilor grosiere, și promovarea unei uzuri uniforme.
Zone de tranziție linăReducerea concentrării stresului la marginile superioare și inferioare pentru a preveni ciobirea sau crăparea.
Caracteristici de montare:
Suprafață interioară conicăUn alezaj conic care se potrivește cu conicitatea exterioară a conului mobil, asigurând o fixare strânsă prin interferență (0,1–0,3 mm) pentru a preveni rotația relativă.
Sistem de retenție:
Flanșă de șurubO flanșă radială în partea superioară cu găuri pentru șuruburi pentru a fixa mantaua pe conul în mișcare, prevenind deplasarea axială în timpul rotației.
Interfață cu piuliță de blocareO secțiune filetată în partea superioară care se angrenează cu o piuliță de blocare, comprimând mantaua pe conul mobil pentru o stabilitate sporită.
Localizarea cheilorProeminențe sau caneluri pe suprafața interioară care se aliniază cu fantele conului mobil, asigurând o poziționare radială precisă.
nervuri de armareNervuri radiale interne (grosime 10-20 mm) în apropierea flanșei superioare pentru a întări mantaua, reducând deformarea sub sarcini axiale mari.
Marginile superioare și inferioareMuchii teșite sau rotunjite pentru a minimiza concentrarea stresului și a preveni acumularea sau blocarea materialului.
Selecția materialelor:
Fonta cu conținut ridicat de crom (Cr20Mo3) este preferată pentru faza sa dură de carbură de crom (M7C3), care oferă o rezistență excepțională la uzură. Compoziția chimică este controlată la C 2,5–3,5%, Cr 20–26%, Mo 0,5–1,0% pentru a echilibra duritatea și tenacitatea.
Crearea de modele:
Se creează un model la scară reală (spumă, lemn sau rășină imprimată 3D), replicând profilul exterior al mantalei, alezajul interior, flanșa și nervurile. Se adaugă toleranțe de contracție (1,5–2,5%), cu toleranțe mai mari pentru secțiunile cu pereți groși, pentru a ține cont de contracția prin răcire.
Turnare:
O matriță de nisip lipită cu rășină este formată în jurul modelului, cu un miez de nisip utilizat pentru a crea alezajul interior gol. Cavitatea matriței este acoperită cu o soluție refractară (alumină-silice) pentru a îmbunătăți finisajul suprafeței și a preveni includerea nisipului în turnare.
Topire și turnare:
Fonta este topită într-un cuptor cu inducție la 1450–1500°C, cu un control strict al echivalentului de carbon (CE ≤4,2%) pentru a evita defectele de contracție.
Turnarea se efectuează la 1380–1420°C folosind un polonic, cu un debit constant pentru a umple cavitatea matriței fără turbulențe, asigurând o structură densă.
Tratament termic:
Recoacere în soluțieÎncălzire la 950–1050°C timp de 2–4 ore pentru dizolvarea carburilor, urmată de răcire cu aer pentru omogenizarea structurii.
AustemperingCălire în ulei la 250–350°C, apoi revenire la 200–250°C pentru a transforma matricea în martensită, atingând o duritate HRC 60–65, menținând în același timp tenacitatea la impact.
Prelucrare brută:
Mantaua turnată este montată pe un strung vertical CNC pentru a prelucra suprafața conică interioară, flanșa superioară și locațiile găurilor pentru șuruburi, lăsând o adaos de finisare de 1-2 mm. Dimensiunile cheie (unghiul conicității interioare, grosimea flanșei) sunt controlate la ±0,1 mm.
Prelucrarea de precizie a suprafeței interioare:
Alezajul conic interior este strunjit și rectificat pentru a obține o rugozitate a suprafeței de Ra0,8 μm, asigurând o fixare strânsă cu conul în mișcare. Unghiul conicității este adaptat la conul în mișcare (toleranță ±0,05°) pentru a preveni încărcarea neuniformă.
Prelucrarea elementelor de montare:
Găurile pentru șuruburi din flanșa superioară sunt găurite și filetate la toleranța clasei 6H, cu o precizie de poziționare (±0,2 mm) față de axa mantalei pentru a asigura o forță de strângere uniformă.
Canalele de fixare (dacă este cazul) sunt frezate în suprafața interioară, cu toleranțe de adâncime și lățime (±0,05 mm) pentru a se alinia cu cheile conului mobil.
Finisarea profilului exterior:
Suprafața de uzură exterioară este inspectată pentru defecte de turnare, apoi șlefuită ușor pentru a îndepărta neregularitățile suprafeței, păstrând în același timp profilul de uzură proiectat. Nu se îndepărtează material în exces pentru a menține spațiul optim de comprimare cu căptușeala cuvei.
Tratament de suprafață:
Suprafața interioară (care se îmbină cu conul în mișcare) este acoperită cu un compus antigripant (disulfură de molibden) pentru a facilita instalarea prin contracție termică.
Suprafața exterioară poate fi supusă unor proceduri de jet de alice pentru a induce solicitări de compresiune, sporind rezistența la oboseală și reducând propagarea fisurilor.
Testarea materialelor:
Analiza compoziției chimice (prin spectrometrie de emisie optică) confirmă că aliajul îndeplinește specificațiile (de exemplu, Cr20Mo3: Cr 20–23%, C 2,8–3,2%).
Analiza metalografică verifică distribuția carburilor dure (fracție volumică ≥30%) într-o matrice martensitică, asigurând rezistența la uzură.
Testarea proprietăților mecanice:
Testarea durității (Rockwell C) asigură o duritate a suprafeței exterioare de 60–65 HRC; duritatea miezului este verificată pentru a confirma un tratament termic uniform (≤HRC 55 pentru tenacitate).
Testarea la impact (crestătura Charpy în V) măsoară rezistența la temperatura camerei, necesitând ≥12 J/cm² pentru a rezista la fractură sub impact puternic.
Verificări ale preciziei dimensionale:
O mașină de măsurat în coordonate (CMM) inspectează dimensiunile cheie: unghiul conicității interioare, diametrul exterior la înălțimi multiple și planeitatea flanșei, cu toleranțe de ±0,1 mm.
Un scaner laser verifică dacă profilul de uzură exterior corespunde cu modelul CAD, asigurând o aliniere corectă cu căptușeala bolului pentru a menține spațiul de concasare proiectat.
Testare nedistructivă (NDT):
Testarea cu ultrasunete (UT) detectează defecte interne (de exemplu, pori de contracție, fisuri) în corpul mantalei, orice defect de ≤φ3 mm rezultând în respingere.
Testarea cu particule magnetice (MPT) verifică existența fisurilor de suprafață în flanșă, găuri de șuruburi și margini, respingând defectele liniare de 0,2 mm.
Validarea performanței la uzură:
Testarea accelerată a uzurii (ASTM G65) utilizează un aparat cu roată de nisip uscat/cauciuc pentru a măsura pierderea în greutate, mantalele cu conținut ridicat de crom necesitând ≤0,5 g/1000 cicluri.
Testele pe teren implică instalarea mantalei într-un concasor de testare și monitorizarea ratelor de uzură pe o perioadă de peste 500 de ore de funcționare, asigurând o uzură uniformă și nicio defecțiune prematură.